– de Cristian NEGREA
– autor, redactor la Revista Tactica și Strategia.
Map © MilitaryLand – www.militaryland.net
A saptesprezecea zi de razboi. Dupa cum spuneam si zilele trecute, rusii au fost nevoiti sa schimbe tactica, era normal pentru oricine ca blietkriegul planificat a esuat lamentabil.
Cauzele principale, rezistenta inversunata a ucrainenilor (planul initial nu prevedea un asemenea grad de rezistenta, ci una slaba pana la moderata, dar rapid ingenuncheata pe manevrele pe mai multe axe), plus convingerea ca unele unitati ucrainene vor trece de partea lor, ca si in Crimeea), apoi lipsa surprinderii (de unde, din moment ce occidentalii au anuntat iminenta invaziei cu mai bine de o luna inainte), la care se adauga problemele logistice inerente, plus conditiile climatice total nefavorabile. Acest curs al evenimentelor a dus la pierderi serioase pentru rusi, ca un corolar la caderea dramatica a moralului unitatilor ruse.
Ca o mica paranteza, rusii si-au ales pana acum foarte bine momentele invaziilor, mai ales cand vine vorba de alte tari tinta. Spre exemplu, in 1979 au invadat Afghanistanul in ziua de Craciun, cand toti membrii conducerilor statelor vestice erau in familie sarbatorind, in Georgia 2008 au atacat in prima zi a Olimpiadei de vara de la Beijing. Sunt informatii care sugereaza ca si acum ar fi vrut sa invadeze mai devreme, tot in timpul Olimpiadei de iarna din China, dar aliatii chinezi i-au convins sa nu o faca decat dupa Olimpiada lor. Informatii inca neconfirmate, dar exista o logica in asta. Amanand asta, Putin a facut o concesie aliatilor chinezi in speranta ca acestia il vor sustine ulterior. Dar, confruntati cu reactia aproape unanima a lumii intregi de dupa invazie (si prin faptul ca ucrainenii rezista), chinezii au facut un pas in spate. Acest lucru cred l-a suparat foarte tare pe Putin, cred ca se simte tradat de vechiul aliat impotriva Vestului, mai ales ca prin aceasta concesie (amanare) a ajuns sa se confrunte cu imense probleme logistice din cauze climaterice (rasputita). N-ar fi acceptat aceasta concesie daca ar fi stiut ca invazia nu va ajunge la rezultatul dorit in cateva zile, inainte de rasputita, cum era planificat. Iar acum cred ca reproseaza in minte si chinezilor pentru acest esec.
Asa ca a inceput sa improvizeze, dar tot pe baza aceluiasi plan dovedit neviabil dupa primele zile ale invaziei. Desi nu a cucerit cele trei orase cheie (Kiev, Harkov, Mariupol) in primele zile, faza intai, ba dimpotriva a si suferit pierderi mari, a devansat faza a doua a invaziei terestre cand inca nu era indeplinita faza intai. In mod sigur, incerca sa obtina surprinderea ratata prin declansarea fazei a doua, spre vest, catre Odessa. Rezultatul a fost si mai dezastruos pentru rusi, in sensul ca si-au risipit fortele si mai mult (nerespectarea principiului economiei fortelor). Nu poti ataca peste tot, trebuie sa faci diferenta intre atacuri principale si secundare, plus atacurile demonstrative cu rol de fixare a inamicului. S-a ajuns la un fiasco multiplicat pe toate fronturile.
Pai cum ai putea caracteriza faptul ca la doua saptamani de operatiune speciala (sa fim bine intelesi, operatiune speciala inseamna o lovitura scurta, rapida, devastatoare, cu efecte majore, nu poti numi operatiune speciala inglodarea a 150000 de militari in noroi fara sa poata face ceva timp de mai bine de doua saptamani) blitzkrieg, a ajuns sa nu obtina nimic din obiectivele preconizate pentru prima faza, dar nici cucerirea unor orase de importanta secundara (initial) ca si Cernihov sau Sumy), devenite acum mult mai importante in economia luptelor.
Vorbind de principiul economiei fortelor. Sa presupunem ca rusii ar fi obtinut un succes rupand apararea ucraineana pe unul din fronturile oricum mult prea disipate si imprastiate. In secunda urmatoare, in zona rupturii, rusii ar fi trebuit sa arunce rezerve importante pentru exploatarea succesului si prabusirea apararii ucrainene, inainte ca ucrainenii sa aduca rezervele proprii pentru astuparea sparturii. Ori, rusii nu au rezerve! Toate trupele sunt imprastiate pe un imens arc de cerc, fara sa aibe posibilitatea de a se sustine una pe alta, iar ucrainenii pot muta rezerve dintr-o parte in alta, pe linii interioare, pe distante mult mai scurte, in interiorul cercului, in timp ce rusii au mari dificultati de a muta trupe pe exteriorul cercului si nu pot ajunge la timp pentru a exploata succesul eventual. Strategia rusa este mioapa si perdanta, ucrainenii nu trebuie sa faca altceva decat sa reziste si sa cedeze teren pas cu pas, provocand pierderi disproportionate adversarilor pentru fiecare metru castigat. Si au ce, tehnologia occidentala la care rusii inca nu au gasit remediu, plus spatiul imens in care se desfasoara ostilitatile.
Este clar ca lucrurile nu merg bine pentru rusi, ca degringolada a cuprins conducerea politica si militara a Rusiei, altfel nu se poate explica epurarea decisa de Putin la varful armatei si a FSB-ului. Observam o schimbare de strategie, avans incet si metodic, cu efort principal pe Kiev, premiul cel mare si miezul rezistentei ucrainene. Dar aceasta regrupare si inaintare inceata are si reversul medaliei. Pentru a invalui la est, au fost luate din trupele ce asediau Cernikov, Sumy si Harkov. Iar asta a permis ucrainenilor asediati sa contraatace si sa largeasca perimetrul defensiv in dauna rusilor care au castigat pozitii aici platite scump. Plus nesiguranta trupelor de la estul Kievului, pornite spre acest oras cand nu au spatele sigur, se vede ca aici rusii au incasat cele mai grele lovituri in ultimele 48 de ore.
Rusii nu mai au resurse militare pentru ofensive de proportii pe toate fronturile, asa ca se concentreaza pe Kiev, au nevoie de o victorie aici sau oriunde, in cel mai scurt timp, altfel sunt intr-o mare problema. Cum am zis in postarile anterioare, ar trebui sa dea un atac major, cu ce au, asupra Kievului pana cel tarziu maine. Sau sunt nevoiti sa amane, dar o amanare le scade sansa proportional cu fecare zi de intarziere.
Pana si Mariupolul, izolat si inconjurat de zece zile, inca rezista, iar rusii nu incearca inca un asalt decisiv de teama de noi pierderi majore. Prefera sa il tina inconjurat, il bombardeaza, dau atacuri slabe, dar spera ca orasul sa se predea cat mai repede. Este ca si in Evul Mediu, cetatea care nu este cucerita prin asalt, ramane inconjurata si condamnata la foame pana se preda. Cam asta e logica ruseasca, si de aceea nu accepta evacuarea civililor de aici, bombardand coridoarele umanitare. Frustrarea rusilor pentru rezistenta ucrainenilor se vede si prin aceste bombardamente impotriva civilior, dar rezultatul este total opus, prin asta ucrainenii au un imbold suplimentar pentru a lupta in continuare, fiindca vad care ar fi soarta lor daca cedeaza. Se vede ca rusii cauta solutii pentru impasul in care au ajuns.
Vedem ca rusii nu mai au solutii prin incercarile lor disperate de a-i atrage pe belarusi in conflict, au nevoie de trupe sumplimentare pentru a continua operatiunile, iar o solutie ar fi un aport de trupe belaruse. Asa se explica tentaiva lor stravezie de a-i atrage in conflict, cu bombardarea unei localitati din Belarus si apoi sa dea vina pe ucraineni. Putin ii ofera pretextul lui Lukasenko.
Dar nici Lukasenko nu e prost, nu degeaba este un dictator care a supravietuit zeci de ani, mai mult decat Putin. Desigur, ii este recunoscator lui Putin ca l-a salvat de protestele de dupa alegeri, s-a intalnit cu el si si-au jurat prietenie reciproca etc. Dar nu este prost. Daca intervine militar trimitandu-si trupele in Ucraina, va avea o problema si mai mare pe plan intern, s-ar putea sa asistam la noi proteste si mai mari, iar pozitia lui de lider indiscutabil sa fie din nou periciltata, si din nou va trebui sa apeleze la Putin pentru a stabiliza situatia din propria tara. Dar de unde sa mai aibe Putin resurse sa trimita in Belarus pentru a potoli manifestatiile, cand chiar el se asteapta la proteste in Rusia lui? Iar daca Putin ii trimite din nou ajutor, ce va fi Belarusul a treia zi? O simpla anexa a Rusiei, iar a patra zi si el va fi eliminat, care mai este rolul sau? Ma refer la zile ca si intervale scurte de timp, sa nu ma intelegeti gresit. Acelasi scenariu in cazul in care isi trimite trupele si Putin pierde, apoi este inlocuit printr-o miscare din interiorul Rusiei. Ramane izolat, cu aceleasi sanctiuni ca si impotriva Rusiei, maine va fi si el debarcat, inevitabil. Singura alternativa in care ar putea sa isi trimita trupele, si aceasta discutabila, este ca Putin sa castige, si apoi sa fie in barca invingatorilor. Iar pentru asta Putin trebuie sa demonstreze ca poate castiga, de aceea are nevoie de o victorie rapida ca de aer.
O alta modalitate de a suplimenta trupele din Ucraina este trimiterea de noi recruti si rezervisti. Este posibil, dar necesita timp. Iar rusii nu au acest timp. Si, in plus, au o problema mult mai mare. Multi dintre recruti si rezervisti nu vor sa mearga si sa lupte in Ucraina. De ce? Vad ca au fost mintiti de la inceput. In prima saptamana nici nu au recunoscut ca au invadat Ucraina, apoi au dat-o ca o operatiune speciala pentru protejarea celor din Donbass. Dar, in ciuda cenzurii, multi isi dau seama ca nu poti sa ii protejezi pe rusii din Donbass atacand Kievul sau luptand in Mikolayev, la sute de kilometri distanta. Asa ca sunt mari probleme cu recrutarile si dezertarile, la fel ca si cu dezertarile sau noncombatul si autosabotajul de la trupele aflate deja in Ucraina. mai ales ca rusii incep sa isi dea seama ca au fost mintiti, mai ales parintii recrutilor luati prizonieri care au avut oportunitatea data de ucraineni sa sune acasa (foarte inteligenta miscare). Iar cand cenzura este mare, zvonurile circula mult mai repede.
O alta incercare de suplimentare a trupelor rusesti pentru a obtine victoria vine chiar de la Kremlin, prin declaratia ca vor aduce 16000 de voluntari sirieni care sa lupte alaturi de rusi in Ucraina. Am vazut ce s-a intamplat cu o parte din cecenii lui Kadirov mai devreme. Mergem pe acelasi rationament ca si in cazul lui Lukasenko, dar aici problema este mai grava. Bashar al-Assad ii datoreaza multe lui Putin, inclusiv faptul ca inca mai este stapan pe o parte din Siria, si chiar ca inca mai este in viata. Dar nici Bashar al-Assad nu este idiot, ii este recunoscator lui Putin, dar nu vrea sa moara de dragul lui. Deja Putin si-a retras parte din mercenarii sai din Wagner care il ajutau pe Bashar al-Assad, acum ii cere 16000 de luptatori, asa zis voluntari. Dar pozitia lui in Siria nu este nici pe departe de a fi sigura, se asteapta dintr-o clipa in alta sa fie atacat, mai ales cand sustinatorul sau isi retrage trupele ce il sprijineau aici, in Siria. Credeti ca va accepta sa se lipseasca si de o parte din luptatorii sai? In secunda doi va fi atacat de toate gruparile de opozitie, inclusiv de fundamentalisti, si sunt convins ca si Turcia (la indemnul SUA, in gratiile careia incearca sa revina dupa certurile de anii trecuti cu cumpararea S-400 de la rusi) le va face semn kurzilor ca nu vor fi atacati de ei daca se decid brusc sa atace pozitiile lui Bashar al-Assad. Iar in Israel se vor desface sticle de sampanie sarbatorind caderea lui Assad. Am spus, Bashar al-Assad nu este prost, asa ca va trimite in cel mai bun caz cateva sute de luptatori mediocri, fiindca este constient ca in actuala situatie, cand Rusia nu poate face nimic fiind prinsa in Ucraina, SUA pot trage niste sfori ca sa fie atacat si detronat, iar Rusia va pierde Siria, si cu aceasta si portul Tartous, singurul lor port la Mediterana.
Ultima idee pe ziua de azi, Rusia ar putea suplimenta trupele din Ucraina deplasand efective considerabile din Extremul Orient. Acestea vor avea nevoie cam de o luna sa ajunga si sa se angajeze pe front. Dar se vor deplasa doar contingente reduse, nu efective importante. De ce? Vedeti declaratia Japoniei, care a repus pe masa problema insulelor Kurile ocupate de URSS dupa ww2, motiv pentru care nici astazi nu exista un tratat de pace intre Japonia si URSS, a carei mostenitoare este Rusia. Credeti ca Putin va putea lua trupe importante de acolo, cand incepe sa se teama ca japonezii ar putea profita de situatia in care s-a bagat el singur?
Ca si concluzie, rusii au nevoie urgenta de o victorie, pentru asta au nevoie de trupe suplimentare, dar fara de care nu pot obtine o victorie. Un cerc vicios fara iesire. In astfel de conditii, rusii se indreapta spre o impotmolire a conflictului (la propriu si la figurat), iar asta da o oportunitate majora ucrainenilor sa preia initiativa pe campul de lupta, impingandu-i pe rusi intr-o si mai mare fundatura.